Conteaza din ce te dai jos

Prost imbracat, inalt, subtirel, putin cocosat si cu freza neingrijita.

Poarta tenesi gri, pantaloni scurti gri si un tricou maro…

Opreste in parcare, de unde avem doua situatii:

1. Se da jos din loganul rosu, ridica manual geamul pentru ca nu are nici aer conditionat nici geamuri electrice.

Inchide masina cu cheia pentru ca nu are inchiderea pe cheie. Nu face piu-piu. Merge si plateste parcarea, si pune bonul pe bord.
Cativa cetateni il observa si trec rapid cu privirea. Probabil se gandesc ca oricum nu e masina lui, sau ca si-a facut saracul un credit pentru masina aia pentru care plateste 10 ani. Probabil umbla pe rosu, nu are bani sa bage benzina si o sa mearga pe terasa si o sa isi ia ce e cel mai ieftin din meniu.

2. Intra in parcare nervos si se da jos dintr-un din-asta.  Sau alt SUV ce sare de 40.000 euro. Toata lumea intoarce capul dupa o asa masina. Fetele deja vor sa intre in vorba cu el, iar baietii sunt invidiosi: “uite-te cum arata, clar nu e masina lui”. Cei mai in varsta se gandesc din prima ca taica-su’ e vre-un bogatan care a furat de la stat cat a putut si acum fii-su’ e de bani gata. Ramane misterul “De ce se imbraca, totusi, asa de urat?” si “De unde are el la 20 de ani bani pentru o masina ca aia?”.

De ce la noi sunt cumparate masinile drept accesoriu si mod de a arata “cati bani ai” chiar daca tu ai credit pentru masina aia. Dincolo isi cumpara masinile dupa nevoi.

Oras mic si inghesuit=> masina mica.

La noi, Bucuresti inghesuit si prost facut=> SUV de 3 tone sa ne dam mari pe Dorobantilor si sa il urcam pe spatiile verzi.

Eu nu ma incadrez in nici o situatie. Momentan strang bani pentru un monstru din-asta. Cam greu, insa, cu stransul banilor.