Doi ani de freelance. Cei mai nebuni ani din viața mea

Acum exact doi ani compania pentru care lucram a fost cumpărată de o companie competitoare, mult mai potentă financiar, iar după aproape un an ne-a inchis. Pe mine m-au anunțat cât eram în concediu la Timișoara, la ceva eveniment (Bloggeri la schimb sau ceva). Continue reading Doi ani de freelance. Cei mai nebuni ani din viața mea

Cateva lucruri pe care sa nu i le spui unui designer

wall of china

De-a lungul timpului multi oameni au avut marele noroc ca eu sunt un tip foarte calm. Si nu ma supar, nu ma enervez, nu injur si nu rad de oameni. Cel putin nu ma exteriorizez.

Oricum, cateva din lucrurile cele mai aberante si fara lipsite de logica le-am tinut minte, si am zis ca fac o mica lista cu lucruri pe care sa nu i le spui domnului designer:

1. Aaa, pai tu stii sa lucrezi in Photoshop. Daca stiam si eu, imi faceam afisul singur. Continue reading Cateva lucruri pe care sa nu i le spui unui designer

Pozele mari fac internetul mai frumos


Cunosc multi oameni care activeaza pe internet. Ca au un blog, un site sau magazin online, de multe ori se intampla sa fim la bere si sa scoata tableta sa ma intrebe ce parere am de designul lor si ce sfat le pot da.

Pentru ca se stie clar ca un designer e vulnerabil atunci cand e la bere, ofera consultanta pe gratis iar dupa ce depaseste pragul de 6-7 beri ideile lui despre usability sau readability se schimba instant. Si e bine sa-l intrebi atunci, clar.

M-am gandit sa scriu sfatul asta, poate il inteleg mai multi si facem internetul mai frumos. E gratis! Dar doar tura asta. Continue reading Pozele mari fac internetul mai frumos

Cam cat de mult conteaza timpul in blogging

Ziceam aici acum cateva saptamani ca e bine sa mergi la evenimente. Azi o sa vorbim cam cat de important este postarea dupa eveniment.

Ai fost, ai pozat si ai filmat. De obicei, in primele 24 de ore ar trebui sa apara cam tot ce trebuie sa apara. Ca omul merge la eveniment, se duce si doarme si apoi vrea poze sau sa citeasca despre. Care pune primul are avantaj, degeaba stai tu 2 saptamani sa montezi un video beton, ca febra evenimentului trece, nu mai intereseaza pe nimeni. Continue reading Cam cat de mult conteaza timpul in blogging

E frumos sa ajuti. Nu e ok cand abuzezi

Prin natura activitatii ce o desfasor, si anume design graphic, ma intalnesc cu multe situatii.

Unii nu stiu ce vor, unii stiu ce vor si nu stiu sa explice, unii practic nu vor nimic iar cei mai multi dintre ei vor ceva gratis. O sa va povestesc azi de ultima categorie. Cei care vor intotdeauna gratis. Da, n-au un buget pentru, sa zicem, logo. Asta e, dar nu ofera nimic in schimb. Si in plus, il vor in 15 minute si sa fie atat de original si misto incat sa apara in Smashing Magazine. Tot gratis. Am spus-o si o sa o mai spun: Fac gratis daca imi place ideea, daca stiu ca esti ok imi vorbesti normal (nu ma iei de sus de parca m-ai plati). Exemplu- logo de aici. Continue reading E frumos sa ajuti. Nu e ok cand abuzezi

Branding personal

Sunt un om de online, sau cel putin asa imi place sa cred. Lucrez pe net, se zice sa sunt specialist in social media. Vorbe…
Am un nume in online, nu foarte mare, nu foarte mic. Acceptabil. Cand m-am angajat unde lucrez acum, dupa cateva luni am acceptat sa imi asociez numele cu brandul.

Pentru ca, asa ca si voi, am crezut ca va fi mult mai usor sa ridici brandul in online daca te folosesti de numele tau.

Si asa am facut, dar am facut-o atat de subtil incat refuz sa scriu pe faţă unde lucrez. Nu pentru ca imi este rusine, sunt foarte mandru, tind sa cred ca am facut un uber-job.

Ci pentru ca renumele meu, brandul personal, este in pericol sa se strice odata cu brandul pe care incerc sa il ridic.

——————————-

De ce?

Pentru ca sunt persoane care se afla in situatia in care m-am aflat eu acum aproximativ 1 an de zile. Isi asociaza numele cu brandul. Doar ca ei nu o fac bine.

Exemplu.

Un blog nationalist (sa nu dau nume) se lanseaza sub un brand din industria petroliera. Tipul trebuie sa faca cunoscut blogul, de acord. Si face cont de twitter, scrie pe blog si incepe sa il promoveze.

Da un tweet de pe contul “firmei” cu linkul de pe blog. Apoi da ReTweet de pe contul personal. Nu e nimic gresit, dar face chestia asta de 40 de ori/ora. Si la un moment dat iti dai seama ce incearca sa faca.

Si e gresit, ca daca pe mine ma intereseaza ce zici pe blogul firmei dau follow de la primul RT, nu trebuie sa imi bagi tu pe gat tot ce scrii acolo pentru companie. Si iti dau unfollow tie, personal si un block firmei. Pentru ca e enervant.

Si ai pierdut 1-5-100 de urmaritori tu, ca persoana. Din cauza ca de disperare, probabil, incerci prin metode artificiale sa cresti acel brand in online.

——————————

Dar cum?

Pai eu merg pe principiul ca brandul oricum o sa creasca daca faci o treaba ok putin separat.

Personalul sa ramana personal si sa aiba o linie subtila a brandului iar brandul sa fie inspirat (inspirat, nu copiat!) de personal.

——————————-

Am vazut pe multe bloguri felicitari catre BCR care a angajat un om doar pentru social media.

Surpriza!

Compania la care lucrez m-a angajat exact pentru asta! Eram doar 7 (sapte!) angajati, al optulea urmand sa fie eu, om de social media! Si n-a facut nimeni tam-tam.

Vad zilnic oameni care dau sfaturi cum ca brandurile trebuie sa fie in online, dar in acelasi timp dau block companiilor care fac treaba buna doar pentru ca nu vor sa interactioneze cu o firma si pe net. “Sunt satul de marketing si pe SM”.


Nu dau niciun sfat, nu spun nimanui cum si ce sa faca. Nu imi place sa fac asta, doar incerc sa pun in evidenta din punctul meu subiectiv de vedere cum se vede toata treaba asta a specialistilor, a expertilor wannabe si a merketerilor de duzina.

Senzationalul vinde

Sau cel putin un titlu senzational poate face diferenta intre un succes (meritat ori nu) si un fail.

Un mic test.

Ce s-a intamplat in primele 10 minute? Ei bine, a fost un RT si 40 de clickuri pe link.

Linkul ducea aici.

Dragut, nu?

Nu fac misto de nimeni si nu prostesc pe nimeni sa dea click pe linkuri. Doar fac experimente pentru mine din care trag concluzii destul de bune. Si nu scot bani din asta.

Ghiduri, horoscop si preziceri

In urma multor discutii cu diferite persoane cu varii profesii si educatii, mereu eram in contradictie cand venea vorba de horoscop, de ghiduri gen “cum sa…” sau “x pasi pentru…“.
Nu am fost, nu sunt si nu voi fi de acord cu astfel de chestii, porcarii dupa mine.

Chestiile facute de specialisti si alti maestrii din diferite domenii nu prezinta pic de interes pentru mine. Desi se spune ca cei care au culoarea preferata albastrul sunt pasnici, reci cu unele persoane dar in principal sociabile.

Si daca eu nu ma incadrez intrun tipar si imi place culoarea verde, sunt rac si Mama Omida a prezis ca o sa ma fac avocat pana la varsta de 13 ani (ca asa a prezis in carti)?

Daca eu nu sunt ahtiat dupa libertate psihica si nici nu imi place culoarea verde pentru ca sunt dependent de bunastarea celor din jur? (Doar niste exemple aleatorii)

Daca ei se inseala? Daca marii specialisti se inseala? Sau ei ne ghideaza viata, principiile si convingerile?

-Iti place verdele? Aaa, trebuie sa fii echilibrat hemodinamic, sa iti placa plimbarile in aer liber si sa porti 42 la pantofi.