IMG_3720

Un carnaval care nu trebuie ratat – Carnavalul din Tenerife

Sincer să fiu, a fost primul carnaval la care am participat. Și singurul. Nu știam la ce să mă aștept, dar toți îmi spuneau că o să fie nebunie. Am fost la Untold, cam ăsta a fost cel mai mare eveniment la care am participat. Plus Oktoberfestul din Brașov și Festivalul Clătitelor din Prejmer. Deci am mai fost la evenimente cu mulți oameni și băutură. Glumesc.

Dar nu. O, nu! Cu câteva zile înainte de Carnaval toate magazinele din centru și-au pus chestii să le protejeze vitrinele. La toate intrările din clădirile de birouri din centru au fost montate uși suplimentare de tablă care se închideau la ora 18:00 și nu mai intra nimeni.

door1

În jurul tuturor statuilor au fost puse garduri înalte. Atunci am realizat că s-ar putea să fie mai mare decât mă așteptam.

Atmosfera

FullSizeReasdnder_1

În prima zi ajunsesem pe la ora 19 în centru. Nu părea să fie mare nebunie. Câțiva oameni dansau, unii mâncau, unii se plimbau și căscau gura. Îmi ziceam că na, cam atât e. O, mamă, ce naiv eram. Nici nu știam ce mă așteaptă. Pe la ora 22 au început să vină tot mai mulți oameni. La ora 23 începeau paradele și partyurile pe străzi. La paradă era un sentiment de unitate. Toți aplaudau dansatorii și carele, toți cântau și se bucurau împreună.

Jumătate de oraș era închis începând cu ora 22. Nu circula nimic. Bariere puse și mergeai doar pe jos. De la ora 12-1 începeau party-urile cu adevărat. Străzi întregi cu zeci de partyuri diferite. Fiecare cu muzica lui. Cred că sunt cel puțin 100 de partyuri diferite. Și să nu credeți că la ora 2-3 se sparge gașca. Nu vai! La ora 4:30 dimineața veneau tramvaie pline ochi (tramvaiele au fost dublate) cu oameni gata să înceapă party-ul. Practic la ora 2-3 abia începea atmosfera să se încingă.

Într-o noapte am vrut să merg acasă pe la ora 4. Eram rupt după o noapte de dans, pentru mine era destul de târziu. Am făcut cam o oră jumătate să traversez câteva străzi.

Știți cum e în club când trebuie să te înghesui printre oameni care dansează și să te împingi să îți faci loc? Eh, imaginați-vă că trebuie să faceți asta pe 1.5km. Treceai de o stradă lungă unde te chinuiai să mergi și credeai că ai ajuns la final, într-un loc unde să poți merge aproximativ normal, iar după colț era altă stradă plină-ochi de oameni care dansează.

Un video scurt aici.

Sentimentul de carnaval

FullSizeRendasder

Necunoscând pe nimeni, prima dată am ieșit să casc gura, ca orice turist. M-am pus pe o bordură, mi-am luat o bere și mi-am aprins o țigară. Știți cât am stat singur? Trei fumuri. O gașcă de skateri pe la 20-25 de ani m-au chemat să stau cu ei. Ne-am cunoscut, am dansat, am băut și am râs împreună. Aveau un casetofon portabil old-school pe care puneau muzică și dansau, deși locul era inundat de tot felul de ritmuri de la toate partyurile. Mi-au zis că nu pot să stau singur la Carnaval. Cu ei m-am dat prima oară în viața mea pe un skate. Chiar mă pricep. Apoi m-au chemat cu ei la un party. Nu m-am dus. Era ciudat. Nu îi cunoșteam, dar ei m-au făcut să mă simt ca și cum ne știam de ani de zile.

Când voiai să mergi pe undeva, toată lumea te lua la dans. Băiat, fată, doamnă, domn sau pensionar. Toți dansau cu tine. Nu la modul grosolan, cocălăresc, ci ca un prieten de-ai lor. Acolo nu existau grupuri de prieteni cum există într-un club, unde toți stau în cerc și dansează. Nu, acolo există o mare de oameni care dansează toți cu toți, fără menajamente. Nu e orgie sau ceva sexual, ci doar distracție în forma ei pură, așa cum ar trebui să fie.

Fie că erai sau nu în spiritul carnavalului, când un grup de 15 oameni te trage lângă ei și poștiți o sticlă de bere intri imediat în filmul lor. Chiar dacă muzica nu e mereu pe gustul tău, că salsa și bachata erau pe val, dansezi. Că nu mai contează.

Siguranța

FullSizeRender

Bă, am ajuns la concluzia că oamenii ăștia nu știu ce e violența. Nu cred că știu să dea cu pumnul. Sau să înjure. Eram într-o piațetă, sub un pom, mă legam la șireturi. Doi tipi s-au intersectat iar unul din ei și-a scăpat berea din mână. În orice oraș din România gestul evident era, ori înjurături de mamă, ori direct o dreaptă în fălci. Știți ce au făcut ăia doi? Au împărțit berea celuilalt și au început să danseze împreună. Aia a fost singura situație aproape de violență.

În rest, calci pe cineva sau te calcă? Te pupă și dansați. Sau își cere frumos scuze și dansați.

Pe stradă e plin de oameni beți. Când mergeam spre tramvai, că aveam de mers cam 2km până la zona unde traficul era deschis, când aglomerația era mai puțină și mă întâlneam cu oameni vizibil beți, grupuri de 10-20 de oameni care mergeau spre carnaval, știți ce pățeam? Mă întrebau, fiind doar 4:30 dimineața, de ce plec așa de devreme. Să merg cu ei să dansăm. Să ne distrăm.

Acum înțelegeți, mai ales ăștia crescuți în cartiere mai dubioase, cum a fost al meu, de ce mi se pare ieșit din comun?

O grămadă de fete singure la 5 dimineața îmbrăcate in tutu cărora nu le era teamă că aia 20 de băieți beți se leagă de ele.

Minorii sub 18 ani, ca să nu riște amendă dacă stau după 12, trebuiau să treacă pe la niște standuri unde primeau ceva brățări ca să îi recunoști.

Poliția avea diferite puncte unde stăteau, dar nu se amestecau în mulțime decât în caz de urgență. Dar n-am văzut să fie cazul. Lăsau oamenii să se distreze fără jenă. Ba chiar am văzut câțiva polițiști care stăteau la o bere și dansau. Ciudat, nu? Nu și aici.

Costumele

FullSizeRender_1

Băi, deci oamenii ăștia sunt implicați 120%. Deci costume de tot felul, de la cele mai uzuale, gen oameni de 120kg plini de mușchi îmbrăcați în prințese până la chestii mai dubioase, gen duș (era un tip ce avea in jurul lui o cadă, cu o țeavă pe care era prinsă o perdea de duș și care îl înconjura). Nu e haloween, nimeni nu se îmbracă creepy. Echipe de fotbal cu tot cu antrenor și arbitru, pluton de armată fiecare cu gradul său. Oameni îmbrăcați și machiați în domnișoare de îți și era frică să agăți ceva, mai ales dacă nu erai atent după Mărul lui Adam.

Și știți partea cea mai mișto? Li se părea natural. Le purtau cu mândrie. Nu le era jenă. Vedeam oameni singuri în tramvai la 5 dimineața care mergeau spre casă, îmbrăcați în Cenușăreasa, cu rochii super-glossy, mănuși, tiare și baghetă, și nu le era rușine.

Dacă nu aveai costum erai un ciudat. IMG_3769

Consumul de diverse

Teoretic drogurile sunt interzise. Pe timpul carnavalului poți să bei pe stradă, dar drogurile sunt un no-no. Dar cum ziceam, poliția nu se amestecă în mulțime, așa că după ora 3-4 dacă fumai țigară normală erai un ciudat. Clar erai turist. Doar cât m-am plimbat pe acolo și când am ajuns acasă nu mai suportam mirosul de hașiș. Îmi era impregnat în nări. Toți fumau. De la 18 la 60 de ani. N-am văzut să se consume altceva în afară de iarbă și haș (mă refer la alte droguri).

Fiecare venea cu plasele de plastic în care aveau așa: 1-2 sticle de băutură, gheață și pahare de plastic. O bere la carnaval costă 1.50euro. Un cocktail e 3. Prea mult. Cu 6 euro îți iei din supermarket o sticlă de burbon din care sugi toată seara.

După ora 2 erau diverși africani pe străzi mai mici cu plase întregi de alcool (vodka, whiskey etc) care îți umpleau paharul cu 1-2-3 euro, în funcție de cum te înțelegeai cu ei.

După ora 4-5 fiecare se ușura pe unde prindea. Toatele publice erau doar câteva și departe. Așa că am văzut zeci de oameni, inclusiv fete, care se picurau pe mijlocul bulevardului plin de oameni în jur. Fără să îi pese cuiva. //Atunci am realizat de ce se protejau vitrinele: de pișat.

—-

Mai jos aveți un video.

2 thoughts on “Un carnaval care nu trebuie ratat – Carnavalul din Tenerife”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *